Table of Contents
Durere de cap și de gât, nas înfundat, febră, tusă iritantă sau frisoane… Simptome comune neplăcute care apar în timpul celor mai comune boli, precum răceală sau gripă. Cu toate astea, orice boală poate duce la pierderea poftei de mâncare, care la rândul ei duce la un deficit de nutrienți. Cât timp sunteți bolnavi, este important să îi oferiți organismului un imbold, astfel încât consumul de alimente potrivite reprezintă cheia sănătății.
Infecția tractului respirator superior și inferior nu e ceva neobișnuit în sezonul rece. Sunteți predispuși la asta atunci când temperaturile sunt mai scăzute. Cel mai bun tratament pentru rinită, gripă sau răceala este prevenția. Dar ce trebuie să faceți dacă boala deja s-a instalat în corpul vostru? Pe lângă odinhă și tratament, este important să urmați și o dietă adecvată. În acest articol, vă vom sfătui cu privire la ce ar trebui și ce nu ar trebui să consumați cât timp sunteți bolnavi.
De ce vă pierdeți pofta de mâncare când sunteți bolnavi?
Când stați în pat și vă luptați cu starea de rău, obișnuiți să aveți un apetit scăzut. Receptorii gustativi nu funcționează la capacitate maximă și aveți tendința să renunțați la obiceiurile alimentare normale. Care este explicația? Cât timp sunteți bolnavi, chimia creierului se modifică, iar organismul este supus reacțiilor inflamatorii. În cadrul acestora, corpul produce substanțe chimice numite citokine. Acestea au o gamă variată de efecte și sunt responsabile pentru un apetit redus.
Un alt efect advers al gripei sau răcelii este pierderea parțială a mirosului. Brusc, supa gustoasă sau broccoli-ul proaspăt nu mai miroase la fel de bine ca de obicei. Datorită faptului că mirosul și gustul sunt strâns legate, probabil că veți mânca mai puțin. Cu toate astea, o astfel de ”dietă” nu o să vă ajute. Organismul este la fel ca motorul unei mașini, care are nevoie de combustibil de calitate (chiar dacă se strică). [1-2]
Multe boli „stau la pândă”. Farmaciile și ambulatoriile sunt mai aglomerate decât de obicei, motiv pentru care trebuie crescut consumul de vitamine, minerale și oligoelemente. Dacă există un deficit, apare oboseala, iar sistemul imunitar este slăbit, și, prin urmare, sunteți mai predispuși la diverse boli.
3 motive pentru care vă îmbolnăviți mai des când e frig afară
1. Petrecem mai mult timp în casă
Cercetătorii din China și din Statele Unite au descoperit că studenții sunt mai predispuși să cedeze bolilor comune, atunci când incintele unde studiază sun prost ventilate. În camerele cu o umiditate mai scăzută și aer uscat, bacteriile din stropii proveniți de la strănutat supraviețuiesc mai mult timp. Prin urmare, statul în casă crește riscul apariției bolilor. În același timp, în interior avețo de-a face cu bacterii, fiindcă atingeți mult mai des lucrurile, cum ar fi mânerele de la uși sau tastatura de la calculator. [3]
2. Virușii se împrăștie mai rapid
Probabil ați auzit și voi asta și nu este o surpriză sezonul rece „găzduiește” mai mulți virușii. Experții justifică acest lucru spunând că profilul lipidic al virusului se întărește la temperaturi mai scăzute. Asta înseamnă că virusul este mai rezistent și mai activ și, prin urmare, este mai probabil să infecteze iarna.
3. Imunitate scăzută
Iarna, picioarele noastre sunt expuse la un frig mai mare, ceea ce poate reduce imunitatea corpului. Această afirmație a fost făcută de echipa de oameni de știință de la Universitatea din Cardiff. 90 de studenți au fost supuși unui test interesant de rezistență la frig, atunci când și-au înmuiat picioarele în apă rece timp de 20 de minute. În următoarele cinci zile, au fost mult mai predispuși să răcească, în comparație cu studenții care nu au fost supuși acestui test. Ei își justifică concluziile afirmând că răcirea picioarelor studenților a făcut ca vasele de sânge din nas să se îngusteze, fapt care, la rândul lui, le-a redus imunitatea. [4]
De ce să riscați să vă îmbolnăviți cu asemenea experimente? Aflați cum să vă întăriți sistemul imunitar mulțumită acestui articol: 15 modalități să vă întăriți sistemul imunitar și să vă protejați sănătatea.
Mâncarea ca medicament
Un cunoscut medic antic, considerat fondatorul medicinei, Hipocrate , a spus acum mai bine de 2 000 de ani „Fie ca hrana să-ți fie medicament și medicamentul hrană ”. Deși, pe atunci, medicina reprezenta mai degrabă o chestiune de instinct și experimentare, decât rezultatul unor cercetări empirice, experții din ziua astăzi sunt de acord cu asta. Indiferent de cât de rău ne simțim atunci când suntem bolnavi, este important să urmăm o dietă regulată, astfel încât să nu pierdem vitamine, minerale, oligoelemente sau proteine foarte importante – componentele de bază pentru unele celule ale sistemului imunitar.
Reducerea aportului caloric poate limita capacitatea organismului de a se vindeca. Vindecarea în urma unei boli este un test dificil pentru organism și, pentru a reuși, trebuie ajutat. Prin urmare, se recomandă să consumați porții mai mici , dar regulate, pentru a menține corpul energizat pentru a combate virusul. Nu veți ajunge la centrul de fitness prea curând și orice încercări și eforturi de a slăbi ar trebui amânate. Cât timp sunteți bolnavi, cu siguranță nu veți avea timp pentru așa ceva, ci dimpotrivă, trebuie depuse toate eforturile pentru procurarea nutrienților și energiei necesare din dietă.
Ce boli ajută la combaterea bolilor?
- Fructele și legumele sunt o sursă de calitate de fibre care ajută la digestie și curăță intestinele. Antioxidanții ajută organismul să lupte împotriva bolilor și protejează celulele de efectele nocive ale stresului oxidativ. Adevărul e că vara ne răsfățăm cu multe mai multe fructe și legume decât iarna. Cu toate acestea, corpul nostru pierde astfel vitamine prețioase, fără de care rezistența sa la boli este redusă. Experții ne sfătuiesc să consumăm cel puțin 5 porții de fructe și legume pe zi, cel puțin 400 gr de legume și 200 gr de fructe.
- Bacteriile bune – probioticele ajută în cazul diareei și balonării, dar ajută mult mai mult de atât. Până la 80% din celulele noastre se regăsesc în intestine, iar probioticele ajută la menținerea și refacerea microflorei intestinale. Alimentele care conțin bacterii sănătoase precum L. bulgaricus, L. casei și S. thermophilus contribuie la reducerea incidenței afecțiunilor digestive legate de antibiotice. În plus, susțin și absorbția vitaminelor și a mineralelor și, astfel, au un efect benefic asupra sistemului imunitar și sistemului de apărare al organismului. Bacteriile bune se regăsesc mai ales în iaurturi și băuturi probiotice, în varză murată, dar și în suplimentele alimentare.
- Prebioticele sună asemănător, dar diferă de probiotice în ceea ce privește importanța pentru corp. Prebioticele sunt substanțe derivate din anumiți carbohidrați, în principal din fibre. Intestinul nu le poate digera, așa că se transformă în nutrienți pentru bacterii. Mai simplu spus, prebioticele reprezintă hrană pentru bacteriile din sistemul nostru digestiv și au un efect pozitiv asupra sănătății și sistemului nostru imunitar. Sursa prebioticelor o reprezintă în principal sparanghelul și usturoiul atunci când vine vorba de legume, după care mere, banane și fructe de pădure când vine vorba de fructe, dar și fasole, grâu, in și semințe de chia.
- Proteinele sunt folosite de organism pentru a forma și repara țesuturile. Reprezintă un element important pentru oase, mușchi, cartilaj, dar și pentru piele, sânge și pentru unele celule ale sistemului imunitar. De asemenea, contribuie și la producerea de enzime și hormoni. O sursă bună de proteine o reprezintă carnea slabă, carnea de pasăre de curte, peștele, fasolea, ouăle sau spanacul. Cu toate astea, dacă nu vă puteți procura suficiente proteine din dietă, recurgeți la o băutură proteică sau la alte produse suplimentate cu proteine.
- Vitamina C este un antioxidant vital care ajută celulele să se refacă după lupta cu boala. Această vitamină solubilă în apă stimulează celulele albe din sânge, care sunt benefice în atacarea și distrugerea oricăror agenți patogeni. Vitamina C poate fi suplimentată cu broccoli, ardei iute, căpșuni, citrice sau un supliment alimentar.
- Hidratarea este importantă și pentru a preveni oboseala, slăbiciunea sau greața. Pierderea de lichide poate apărea din cauza pierderii poftei de mâncare sau diareei și vărsăturilor. Vă recomandăm să beți în principal apă și ceaiuri din plante. [5-6]
Suplimentele nutritive vă ajută, de asemenea, să dați un imbold sistemul imunitar atunci când suferiți de răceală și gripă. Pentru a afla mai multe despre 9 suplimente nutritive care ajută în cazul răcelilor sau gripei, citiți articolul Ce suplimente nutritive vă ajută să luptați cu răceala și gripa?
Unul dintre cele mai frecvente simptome ale bolii este febra. Apare atunci când procesele din organism sunt mai intense decât de obicei. Este ca și cum s-ar supraîncâlzi un motor. Diferența este că defecțiunea nu este în sistemul de răcire al motorului sau al termostatului, ci din cauza pătrunderii germenilor în organism – bacterii, viruși etc. Vestea bună este că știm să rezolvăm nu numai motorul supraîncălzit, ci și febra. [7]
You might be interested in these products:
Care sunt cele 5 feluri de mâncare pe care le recomandăm în caz de febră?
Atunci când temperatura corpului se apropie de limita de 40 ° C, ochii ne ard iar capul ne explodează de durere; să nu intrăm în panică. Aceste afecțiuni sunt cauzate de o infecție bacteriană sau virală, iar sistemul nostru imunitar, la fel un ca soldat pe câmpul de luptă, începe să lupte împotriva virusului. Îl putem ajuta dacă includem următoarele feluri de mâncare în meniul nostru zilnic.
1. Supă de pui
Supa de pui ar trebui să fie obligatorie în caz de febră. Ajută în cazul infecțiilor tractului respirator superior, în principal datorită faptului că este plină de vitamine și minerale și îmbogățită cu proteine. În plus, supa de pui ne menține corpul hidratat datorită electroliților.
2. Apa de cocos
Efectele benefice ale apei de cocos se regăsesc în principal în electroliți. Un alt beneficiu este gustul plăcut aromat, dar și prezența potasiului și antioxidanților.
3. Usturoiul
Usturoiul este cunoscut în principal pentru proprietățile sale antibacteriene și antivirale. Conține compusul alicină, care îmbunătățește imunitatea și reduce probabilitatea apariției febrei virale.
4. Ceaiurile de plante
Cel mai mare clasic în lupta împotriva febrei. Are efecte asemănătoare cu supa de pui.Ceaiurile de plante ajută la eliminarea mucusului și calmează iritațiile din gât. Conține polifenoli, cum ar fi antioxidanți cu proprietăți antiinflamatorii, care ajută la întărirea sistemului imunitar.
5. Fructe și legume
Fructele și legumele ne pot deveni cei mai buni „prieteni” atunci când avem febră. Sunt bogate în vitamine și minerale, iar majoritatea fructelor conțin până la 80% apă, astfel încât ne hidratează perfect organismul. În timpul febrei, fructele și legumele ar trebui consumate fără coajă și semințe, care conțin mai puține fibre. Sistemul digestiv nu e în cea mai bună stare atunci când avem febră, deci ar putea întâmpina probleme la procesarea fructelor și legumelor.
După cum am menționat, febra este unul dintre simptomele bolilor comune, cum ar fi răcelile și gripa. Un alt simptom poate fi un nas înfundat, tuse sau dureri în gât. Următoarele alimente pot ajuta la ameliorarea excesului și inflamației, dar au și un efect pozitiv asupra sistemului imunitar.
Ce alimente ar trebui să consumați atunci când sunteți răcit sau aveți gripă?
Vă recomandăm următoarele produse pentru răceli și gripă:
Ceaiuri din plante
În timpul acestor boli cauzate de infecția cu picături, este important să ne menținem hidratați. Ceaiurile din plante vă vor da un refresh, iar inhalarea aburului acestora poate ajuta la curățarea cavităților pline de mucus. Frunzele de ceai sunt bogate în compuși naturali de plante precum polifenoli, flavonoide și catehine, care stimulează sistemul imunitar.
Turmericul într-o cană de apă ajută de asemenea, mulțumită proprietăților antiinflamatorii și anitiseptice, care ușurează durerile în gât. [8-9]
Miere
Mierea este poate un clasic în tratamentele de casă clasice ale bunicii, iar asta nu în zadar. Veți aprecia efectele mierii pentru durerile în gât provocate de infecțiile bacteriene. Acest lichid dulce și lipicios este bogat în antimicrobiene, care ajută la eliminarea acestor tipuri de infecții. O analiză publicată în 2018 a comparat mierea cu medicamentele pentru tuse disponibile în mod obișnuit pentru copii, cu placebo și fără tratament. Autorii au descoperit că mierea s-a dovedit mai eficientă decât difenhidramina și salbutamolul, substanțe deseori utilizate în medicamentele pentru tuse. Administrarea de miere timp de trei zile a atenuat simptomele tusei, în comparație cu substanțele menționate.
Cu toate astea, aceste rezultate trebuie tratate cu grijă, deoarece majoritatea studiilor s-au concentrat doar pe tusea acută pe termen scurt, atunci când au fost comparate efectele. Mierea poate fi eficientă și în tratarea tusei la copii. Cu toate acestea, nu trebuie administrată copiilor cu vârsta sub un an. [10]
Citrice și fructe de pădure
Portocalele, lămâile, grapefruit-urile, dar și unele fructe de pădure, precum afinele, coacăzele și zmeura, conțin niveluri ridicate de flavonoide și vitamina C. Ajută la reducerea inflamației și la susținerea sistemului imunitar, care ne ajută să luptăm împotriva febrei. [11]
Cu toate astea, ar trebui să evitați următoarele produse și substanțe:
Alimentele procesate
Făina albă și produsele pe bază de zahăr, alimente prăjite, fast-food, dulciuri, chipsuri etc. Asta datorită faptului că alimentele procesate industrial au un conținut minim de nutrienți, vitamine, minerale și enzime.
Cafeină
Cafeina este un alcaloid care stimulează sistemul nervos. Cu toate acestea, trebuie să ne susținem imunitatea, așa că ceaiurile din plante pline de antioxidanți vor fi o alegere mai potrivită. [12]
Alcoolul
Alcoolul poate deshidrata și poate provoca o reacție inflamatorie, care poate contribui la agravarea simptomelor de răceală și gripă.
6 ponturi pentru stări de greață, diaree sau vărsături
Dacă aveți cel puțin unul dintre aceste simptome ale bolii, cheia este să consumați alimente care vă vor relaxa tractul digestiv. În același timp, ar trebui să activeze papilele gustative și să crească pofta de mâncare.
Ghimbirul
Cercetările au sugerat că ghimbirul poate reduce efectele stărilor de greață și vărsăturilor, deși este nevoie de mai multe studii pentru a confirma aceste constatări. Adăugați 1-2 lingurițe de ghimbir proaspăt într-o cană cu apă fierbinte, lăsați 5 minute și îndulciți cu puțină miere. Fiți atenți la ghimbirul cristalizat. Conține o cantitate mare de zahăr, deci ar trebui consumat cu moderație. Puteți alege, de asemenea, un shot de ghimbir dintr-o combinație de suc de ghimbir, miere, lămâie și apă de cocos, care vă va hidrata perfect. [13-14]
Bananele, orezul, sucul de mere
Aceste alimente conțin o mulțime de carbohidrați sub formă de amidon și fibre, așa că sunt un ajutor ideal pentru stările de greață, vărsături și diaree. Vorbim aici și de biscuiți, fulgi de ovăz, pepene verde și cartofi fierți. [15]
Apa de cocos
Arsurile gastrice apar atunci când mucoasa gastrică se inflamează. Apa de cocos ajută la reducerea inflamației. În plus, conține minerale, cum ar potasiul, care ajută organismul să se rehidrateze rapid, datorită deshidratării provocate de diaree sau vomitături.
Cu toate astea, nu recomandăm următoarele alimente:
Alimente grase
Sunt bogate în grăsimi greu de digerat, pot irita stomacul și pot agrava stările de greață.
Chilli
Chilli conține capsaicină, care poate irita în mod neplăcut mucoasa gastrică. Provoacă dureri de stomac și o stare de disconfort.
Produsele lactate
Produsele lactate conțin zahăr-lactoză, care este mai greu de digerat de corp după diaree. Efectele secundare pot fi uneori balonare și stare de greață.
Scăpați de constipație
În timpul constipației, trebuie să măriți aportul de fibre solubile, care ajută la curățarea intestinelor, doar că atunci când acestea sunt consumate în exces, duc la balonare. Trebuie să aveți răbdare și să creșteți treptat aportul de fibre solubile. [16]
Terci de ovăz și tărâțe de ovăz
O cană de terci de ovăz cu apă, conține circa 4 gr de fibre, care înseamnă circa 16% din doza zilnică recomandată pentru un adult. Și mai bune pentru digestie decât terciul de ovăz sunt tărâțele de ovăz, care de asemenea conțin coji pline de fibre.
Fructe uscate
Toate fructele sunt o sursă bună de fibre, însă fructele uscate cum ar fi caisele, smochinele și prunele conțin de obicei și mai multe. În plus, sunt bogate în sorbitol, care pune în mișcare activitatea intestinală. Prunele și caisele uscate conțin polifenoli, un grup de compuși chimici care au un efect pozitiv asupra mai multor bacterii intestinale sănătoase, cum ar fi Lactobacillus și Bifidobacterium. Aceste bacterii contribuie la funcționarea optimă a tractului digestiv. [17]
Semințele de in
Semințele de in sunt bogate în fibre solubile, așa că sunt bune în special pentru susținerea activității intestinale. Reduc nivelul colesterolului din sânge și sunt o sursă excelentă de acizi grași omega 3. Două linguri asigură peste 20% din doza zilnică recomandată de fibre și peste 100% în cazul acizilor grași omega 3. [18-19]
Cu toate acestea, evitați următoarele alimente:
Alimentele procesate
Sunt bogate în grăsimi și sare și conțin puține fibre. Grăsimile sunt greu de digerat, în timp ce sarea reduce nivelul de umiditate necesar pentru procesul digestiv.
Cereale procesate
Nici pâinea albă sau orezul alb nu sunt potrivite. Nu conțin tărâțe și muguri, părțile care conțin cele mai multe fibre.
Alcoolul
Alcoolul poate duce la deshidratare și elimină apa necesară pentru digestie. [20]
Ce să rețineți în ceea ce privește bolile?
Cel mai important este să realizați că prevenirea este întotdeauna mai bună decât vindecarea. Pentru ca celulele sistemului imunitar să funcționeze bine, au nevoie de suficiente vitamine, minerale, aminoacizi, acizi grași esențiali și proteine.
Dacă faceți febră sau vă îmbolnăviți, corpul gerează că este timpul să „încetiniți”. O dietă corespunzătoare ajută organismul să reacționeze rapid și eficient la virusuri și infecțiile bacteriene. Odihna de calitate, hidratarea regulată și o dietă bogată în nutrienți și vitamine o să vă ofere cel mai mare ajutor.
Suntem de părere că ați aflat tot ce trebuie să știți despre ce să mâncați atunci când sunteți bolnavi. Dacă v-a plăcut articolul, împărtășiți-l și prietenilor, pentru a-i ajuta și pe ei.
[1] Klein Sarah - Why Do We Lose Our Appetite, When We Are Sick? – https://www.huffpost.com/entry/lose-appetite-cold-flu-sick_n_4525367
[2] Smith Kat - Why Do You Lose Your Appetite When You’re Sick? – https://blog.memd.me/lose-appetite-youre-sick/
[3] Sun Y., Wang Z., Zhang. Y, Sundell J., - In China, Students in Crowded Dormitories with a Low Ventilation Rate Have More Common Colds: Evidence for Airborne Transmission – https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0027140
[4] Keck Medicine of USC - What Is a Bunion? – https://www.keckmedicine.org/what-is-a-bunion/
[5] O'Dwyer Jessica - What to eat to recover from illness – https://www.nuffieldhealth.com/article/what-to-eat-to-recover-from-illness
[6] Andrews R., MS, St. Pierre B. and col. - Eating when sick: Should you feed a cold? Or starve a fever? – https://www.precisionnutrition.com/what-to-eat-when-sick
[7] Mayo Clinic Staff - Fever treatment: Quick guide to treating a fever – https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/fever/in-depth/fever/art-20050997
[8] Toden S., Theiss A. L., Wang X., Goel A. - Essential turmeric oils enhance anti-inflammatory efficacy of curcumin in dextran sulfate sodium-induced colitis – https://www.nature.com/articles/s41598-017-00812-6
[9] Brazier Y. - All you need to know about flu – https://www.medicalnewstoday.com/articles/15107
[10] Oduwole O., Udoh E. E., Oyo-Ita A., Meremikwu M. M. - Honey for acute cough in children – https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD007094.pub5/full
[11] Pérez-Cano F. J., Castell M. - Flavonoids, Inflammation and Immune System – https://www.mdpi.com/2072-6643/8/10/659/htm
[12] Nordqwist J. - Health benefits and risks of drinking coffee – https://www.medicalnewstoday.com/articles/270202
[13] Marx W., Kiss N., Isenring L. - Is ginger beneficial for nausea and vomiting? An update of the literature – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25872115/
[14] Lete I., Alluέ J. - The Effectiveness of Ginger in the Prevention of Nausea and Vomiting during Pregnancy and Chemotherapy – https://journals.sagepub.com/doi/10.4137/IMI.S36273
[15] MacGill M. - What you should know about diarrhea – https://www.medicalnewstoday.com/articles/158634
[16] Felman A. - What to know about constipation – https://www.medicalnewstoday.com/articles/150322
[17] Saito Y. A. - Irritable bowel syndrome: new and emerging treatments – https://www.bmj.com/bmj/section-pdf/900007?path=/bmj/350/8014/Clinical_Review.full.pdf
[18] Barbalho S. M., Quesada K., and col. Inflammatory bowel disease: can omega-3 fatty acids really help? – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4700845/
[19] Grag M. A. - 17 Superfoods That Fight Disease – https://www.health.com/food/17-superfoods-that-fight-disease
[20] Lillis Ch. - What should you eat when you are sick? – https://www.medicalnewstoday.com/articles/321786
[21] Arnarson A. - Artificial Sweeteners: Good or Bad? Artificial Sweeteners: Good or Bad? – https://www.healthline.com/nutrition/artificial-sweeteners-good-or-bad
[22] Lissiman E., Bhasale Al, Cohen M - Garlic for the common cold – https://www.cochrane.org/CD006206/ARI_garlic-common-cold
[23] Ghosh N. - 13 Best Foods To Eat When You Have Viral Fever – https://www.boldsky.com/health/nutrition/2018/foods-for-viral-fever-083637.html
Add a comment